Pentru toţi cei care caută
Costel Roibu
Mă adresez tuturor celor care caută. Ce anume? Probabil vor afla singuri.
Mă numesc Durduc-Roibu Costel, am 31 de ani, locuiesc în oraşul Galaţi din România. Până în anul 1999 am fost o persoană care ştia doar să se autodistrugă. Pe vremea aceea eram un om nemulţumit de toate şi de toţi. Locuiam împreună cu cea care avea sa îmi devină soţie în acelaşi an. Sunt un simplu muncitor.
Destinul m-a împins de pe un loc unde "ocupam" o funcţie de răspundere, care îmi dădea iluzia că eu sunt mai presus de orice ordine ierarhică. între 19 şi 24 de ani am stat cocoţat pe un scaun care credeam că mi se cuvine.
În egoul meu nemărginit atunci am uitat că puterea de decizie nu-mi aparţine în întregime. Aşa că am "zburat" în urma unor modificări operate în schema organizatorică, la o alta uzină. Acolo a trebuit să lucrez ca simplu muncitor (ceea ce făceam de fapt şi inainte, muncă fizică grea, brută). în exterior părea că acceptasem această situaţie, dar în interiorul meu era altceva. Eşec dupa eşec (nu doar pe plan profesional ci şi personal), am încercat să arăt că nu-mi pasă şi am început să beau din ce în ce mai mult. Deşi eram un consunmator de băuturi alcoolice şi un fumător înrăit, înainte de această cotitură din viaţa mea, puneam serviciul înaintea acestor vicii. După această schimbare nu-mi mai păsa de nimeni şi nimic. Astfel dupa 5 ani, (dintre care ultimii 3 ani I-am petrecut în compania viitoarei mele soţii) ajunsesem în pragul colapsului. Eram dezgustat de propria-mi persoană şi de proastele obiceiuri. Acestea îmi aduseseră starea psihică în pragul unei căderi nervoase iar fizic mă simţeam rău. Aveam stări de ameţeli şi anxietate. Am hotărât să renunţ la băutură. Am început să vizitez medici internişti, endocrinologi, neurologi, în speranţa că un tratament medical mă va obliga să renunţ la alcool şi fumat astfel încât să-mi recapăt sănătatea fizică şi psihică cu care mă mândream în urmă cu câţiva ani când practicam artele marţiale. Rezultatul era nul. Ca un om în pragul înnecului căutam un colac de salvare. Eram foarte mândru de memoria mea.
Reîntoarcerea la artele marţiale ar fi fost o soluţie, dar eram conştient că sănătatea mea nu-mi permitea pe moment acel lucru. Doream să devin stăpânul propriului meu corp, al psihicului meu şi al emoţiilor mele. Din adâncul minţii mele a apărut un cuvânt "yoga". Citisem câte ceva şi încercasem să practic după o broşură "Hatha yoga" pe la 14-15 ani. Aici se rezumau cunoştinţele mele de yoga. în oraşul meu se practica "Tantra yoga" şi "Hatha yoga", dar ceva din interiorul meu mă împiedica să accept oricare din aceste două variante. Pur şi simplu, nici un om oricât de jos ar fi decăzut, aşa cum simţeam că am decăzut eu nu ar fi acceptat "practicile" care se desfăşurau la îndrumarea acelor "guru".
Şi într-o zi din vara anului 1999 – miracol! Am văzut un afiş mic, în care chipul luminos al unei doamne din India îi invita cu un zâmbet cald pe toţi căutătorii să experimenteze, în cadrul Sahajei Yoga, Realizarea sinelui şi trezirea energiei Kundalini. Alături, un alt afiş îl înfăţişa pe un "mare maestru" din China care îi invita pe cei interesaţi la un curs de "Chy Qong", unde aveau "să-şi dezvolte puterile, să se vindece, etc." Deşi succesul era "garantat" conform celui de al doilea afiş, zâmbetul minunat şi privirea caldă a Doamnei Shri Mataji Nirmala Devi mi-au încălzit sufletul.
Am hotarat atunci, pe loc, că mă voi duce la "Sahaja Yoga". N-am ajuns atunci, şi nici săptămâna următoare. Dar, pe 14 iulie 1999, mi-am luat inima în dinţi şi m-am dus la sala unde se ţin şi acum programele publice pentru toţi căutătorii, în fiecare miercuri de la ora 17:30 (sala "Tenis Club Voinţa" de pe strada Saturn). Ajuns în sală am fost invitat să mă descalţ, lucru care mi s-a părut firesc. Am văzut o doamnă din India îmbrăcată cu un sari. Nu ştiam că este soţia unui sahaja yoghin. Aşteptând începerea programului, mă tot uitam spre uşa de unde credeam că o să apară Doamna din fotografie. În sală era un tablou al Domniei Sale, cu un zâmbet ce te învăluia cu bunătatea şi căldura lui, o candelă aprinsă, betişoare parfumate care înmiresmau aerul, şi de la un casetofon, muzica tradiţională indiană inunda sala cu acordurile sale. Nu mică mi-a fost uimirea când, după ce am fost invitat să mă aşez pe un scaun, a ieşit în faţă un baiat cu ochelari care mi-a explicat că Sahaja Yoga se practică în peste 80 de tări, iar Doamna din fotografie, Shri Mataji Nirmala Devi, nu poate fi prezentă peste tot (deşi călătoreşte foarte mult), de aceea avem fotografia dânsei pe care o folosim drept sursă de vibraţii, care sunt necesare pentru trezirea energiei Kundalini din interiorul fiecarui om. (Eu mă aşezasem pe jos, pentru că, văzându-i pe băieţii din sală aşezaţi turceşte, am dat dovadă de bravură şi i-am imitat.)
Am acceptat să experimentez metoda trezirii energiei Kundalini , care este foarte simplă. Ea se bazează pe rostirea unor afirmaţii, în interior, în timp ce mâna dreaptă se aşează pe centrii energetici ai corpului nostru subtil. În acest timp, palma stângă rămâne aşezată pe genunchi, orientată în sus, spre frotografia Doamnei. (Nu vă mai spun că tremuram din toate încheieturile, deoarece condiţia mea fizica nu-mi mai permitea să stau aşezat turceşte.) Sperând că nu mă va studia nimeni ca pe un exponat de muzeu, cu emoţii şi chiar teamă, am parcurs experimentul Realizării sinelui. încurajat fiind că nu mi se va întâmpla nimic, am reuşit să nu leşin de emoţii până la finalul experimentului. Atunci când am fost întrebat dacă simt briza răcoroasă ieşind din centrul palmelor şi din moalele capului am răspuns "Nu".
Eram transpirat leoarcă, palmele imi frigeau, iar degetul arătător al mâinii stângi era plin de "ace", de parcă circulaţia sângelui s-ar fi oprit brusc şi ar fi fost reluată în acel moment. Mi s-a explicat că acele simptome de căldură şi "ace" se datorează unor blocaje ale centrilor energetici (care în sanscrită se numesc chakre), din corpul nostru subtil. Datorită activării energiei Kundalini, (aflată la baza coloanei vertebrale, în osul sacru), negativităţile ard, şi corpul subtil se purifică. Astfel, Kundalini hrăneşte chakrele, care işi reiau activitatea, reinstalându-se echilibrul şi armonia. Sănătatea fizică, psihică, şi emoţională se îmbunătăţesc, permiţând atenţiei noastre să se interiorizeze, să se orienteze asupra sinelui, a spiritului, astfel încât să putem evolua spiritual. După experienţa Realizării sinelui, băieţii de la sală au lucrat încercând să-mi echilibreze corpul energetic. În urma atelierului am simţit deasupra capului alternând o briză cald-rece. Am hotărât să urmez recomandările celor de la sală. Am mers pe un drum greu, pentru mine, datorită dezechilibrelor pe care le aveam în interior, în urma modului de viaţă pe care l-am dus, dar practicând constant metodele de purificare şi meditaţia, (după aproximativ trei luni de la experienţa Realizării sinelui, am simţit briza răcoroasă ieşind de deasupra capului.Un fir din energia Kundalini străpunsese fontanela şi-mi inundase întreaga fiinţă de vibraţii răcoroase. Am simţit pacea coborând în interiorul meu, mintea s-a liniştit , lăsându-mă în Nirvichara Samadhi (starea de conştiinţă fără gânduri). Pentru prima oară meditam. Acele lucruri, vicii grosiere, precum alcoolul şi fumatul, au căzut unul dupa celălalt, fără efort de voinţă, ci doar prin practica constantă a meditaţiei şi ale purificărilor practicate în Sahaja Yoga. Acum, uitându-mă în urmă la paşii făcuţi încet şi nesigur, susţinut şi încurajat de Sahaja Yoghini, când am ajuns stăpânul propriei fiinţe, ştiu că am ales un drum ce poate părea uşor. Dar nu este aşa. Acum lupt cu alte defecte din interiorul meu: mânia, avariţia, neîncrederea, ura, vorbirea brutală, lipsită de blândeţe, dar, prin şansa oferită de metoda Sahaja Yoga, graţie Doamnei Shri Mataji Nirmala Devi, susţinut, înconjurat de iubirea celorlalţi sahaja yoghini şi a celei care mi-a devenit soţie şi a ales să urmeze aceeaşi cale, sunt un om binecuvântat de Dumnezeu.
Vă doresc acelaşi lucru şi vouă tuturor căutătorilor. Experimentaţi metoda trezirii energiei Kundalini şi, Dumnezeu să vă binecuvânteze!